Lokal

Manifestashon na Ser’i Neger

Published

on

Manifestashon na Ser’i Neger
WILLEMSTAD – Djasabra último tabatin un konmemorashon den forma di manifestashon na Ser’i Neger.Ta hasi 227 aña ku Ser’i Neger tabata senario di e bataya mas grandi i sangriente den historia di Kòrsou.
Aki mas o menos 200 afrikano sklabisa a pèrde nan bida i a dera nan na e sitio aki.
Tin indikashon ku riba e seru ei indigenon a fusila tambe indigenonan.
Museo di Arkeologia i Antropologia NAAM a tra un rapòrt riba e area ei i ta indika ku ta un area di hopi balor pa historia di Kòrsou. For di añanan nobenta ta manda karta pa gobiernu di Kòrsou pa protege e area i tra un monumentu ei riba nan.Den e EOP e sitio ta menshona komo area protega.Pero, segun Marlon Regales, tin kantor di abogado ta buska moda di kambia e destinashon di e area ei pa asina nan sigui konstrui.
Algun tempu pasá Plataforma Sklabitut i Herensia di Sklabitut a manda un karta un bia mas pa gobièrnu di Kòrsou pa protega e area.
Diferente grupo a partisipa na e seremonia i despues a subi Ser’i Neger. Entre otro Plataforma di Pueblo, S.E.D.A., AKI, PSHS, APKI, PBH i dos organisashon di Bandabou.
Marlon Regales a habri e seremonia pa despues drs. Lionel Janga a konta historia di e area i tambe deskushonnan a lanta riba e areanan di balor historiko pa Kòrsou. NAAM a traha un mapa kaminda tin tur e areanan di balor di Kòrsou. Pero ta parse gobièrnu di Kòrsou no tin e boluntat pa protega e areanan. Pesei hopi lihe mester akshona riba otro areanan tambe pa hasi e pueblo konsiente di e balor di nos areanan, segun Marlon Regales.

 

Trending

Exit mobile version